Cea mai folosită hartă a lumii e greșită, dar nu ți-ai dat seama până acum
Cea mai cunoscută și mai folosită hartă a lumii este greșită și te face să vezi lumea în mod eronat. Poate nu ți-ai dat seama până acum, dar ea este folosită și la școală, la orele de geografie și n-ar trebui să crezi tot ceea ce vezi.
La vremea la care făceam geografie la școală (începutul anilor 2000), niciun profesor nu ne-a explicat de ce arată hărțile așa cum le vezi și azi, cum ajung ele să arate Lumea pe o suprafață plană, de vreme ce Pământul este aproape sferic (geoid). Nici în pragul Bacalaureatului nu ni s-a spus.
Poate că azi nu prea mai folosești hărțile din atlasele tipărite. Pe Google Maps afli imediat locația pe care o cauți și nu te interesează detaliile geografice. Totuși, era un timp când și Google folosea Proiecția Mercator care este eronată din cauza distorsiunilor.
De exemplu, când te uiți la o hartă Mercator, ai să vezi că Groenlanda este aproape de aceeași mărime cu Africa. În realitate, Groenlanda este abia cât suprafața statului Algeria.
La rândul ei, Alaska pare chiar mai mare decât Brazilia. În realitate, cel mai nordic stat american ar ocupa doar o cincime din suprafața Braziliei.
Aceste distorsiuni se produc din cauza formei de geoid a Pământului și a modului de „desfacere” a suprafeței, așa cum l-a gândit cândva Mercator.
Există însă așa-numiții Indicatori ai lui Tissot, care îți arată cât de mult distorsionează suprafața terestră un anumit tip de proiecție cartografică. Metoda lui Tissot presupune aplicarea imaginară sau digitală a unor cercuri de mărimi egale, unul lângă altul, în linie concentrică, pe întreaga suprafață a Pământului.
Atunci când „desfaci” suprafața prin metoda lui Mercator, ai să vezi cât de mult distorsionează realitatea.
Cercurile din nord și din sud sunt mult mai mari decât cele de la Ecuator și de la Tropice, care sunt mult condensate. Același lucru se întâmplă și cu continentele. Polii celor două emisfere sunt mult mai proeminenți, în timp ce Ecuatorul este restrâns, înghesuit și nici măcar nu e situat acolo unde ar trebui, ci mult mai la sud decât în realitate.
În mod paradoxal, deși aceste distorsiuni sunt destul de evidente, puțini le sesizează dacă nu cunosc ce este Proiecția Mercator sau dacă nu îți spune cineva la ce să fii atent. De acum încolo, când o mai vezi, ocolește-o, iar dacă ești elev, întreabă profesorul care sunt tipurile de proiecții cartografice.
Cândva, în viață, o să-ți prindă bine să știi cum se citește o hartă.